Din acest ghid vei putea afla de ce eșuează majoritatea ICO. În ce fel se petrece eșecul unui ICO? Să privim acest exemplu. Pe 12 iunie 2017, o companie Ethereum, pe nume Bancor, și-a lansat ICO-ul; iar în decurs de trei ore a reușit să adune 153 de milioane de dolari. Asta nu e tot, ICO-ul BAT a acumulat 35 de milioane de dolari în doar 30 de secunde…aproape 1,2 milioane de dolari pe secundă! Dacă te-au uimit aceste cazuri, îți vom pune o întrebare: Ai auzit deja de UET? Acesta a ținut un ICO, unde a strâns 40.000 $ în trei zile; chiar dacă nu este un rezultat admirabil, este deosebit în felul său. Totuși, de ce am amintit UET, imediat după Bancor și BAT?
UET înseamnă „Useless Ethereum Token” – în traducere: token Ethereum inutil – și este un „joke coin”, creat din glumă. UET este un token standard ERC20, pe care astfel poți să-l ții sau să-l transferi. În afară de asta…nimic de fapt. Și totuși a reușit să strângă 40.000 de dolari în 3 zile. Bine ai venit în lumea nebună a ICO-urilor!
Fără îndoială, ICO-urile au schimbat peisajul financiar în ultimii doi ani. Doar în prima jumătate a anului 2017 au adunat mai mult de 1 miliard de dolari. Toate aceste istorii de succes ne fac să privim faptele în nuanțe roz. Dar realitatea e că în jur de 99% dintre ICO-uri eșuează. Din păcate acest procent nu este o exagerare; în ultimii ani au fost create mii de feluri de criptomonede, iar 90% dintre acestea au eșuat. Pe lângă acestea, impulsionați de succesul nebun al ICO, escrocii creează monede false și inundă piața cu ICO-uri inutile, reuțind să creeze eficient „o bulă ICO”.
De ce vor eșua cele mai multe ICO-uri?
În primul rând, dezvoltatorul emite o cantitate limitată de token. Prin păstrarea unui număr limitat de token-uri, aceștia asigură ca token-ul în sine să aibă valoare, iar ICO-ul un anumit scop. Token-ul poate avea un preț static, predeterminat sau unul ce poate crește / scade în funcție de interesul care există pentru acesta. Fundamental, token-urile sunt valute native ce pot fi utilizate într-un mediu anume; sau pot conferi diferite drepturi proprietarilor în mediul nativ (gândește-te la brățările utilizate de unele cluburi, prin intermediul cărora beneficiezi de un anumit număr de băuturi gratuite).
Tranzacțiile sunt foarte simple. Dacă cineva dorește să cumpere token-urile, trimite o anumită cantitate de Ether pe adresa creată pentru vânzare. Atunci când contractul confirmă că tranzacția a avut loc, cumpărătorul va primi cantitatea corespunzătoare de token. Acesta este principiul de bază al funcționării ICO. Dar atunci de ce eșuează majoritatea ICO? Din motiv că cei mai mulți dezvoltatori / întreprinzători nu acordă suficientă atenție celor trei piloni care susțin un ICO: economia crypto, utilitatea, securitatea.
1.Economia crypto
E amuzant că majoritatea dezvoltatorilor uită de „economia crypto”, care este compusă din două cuvinte: „criptografie” și „economie”. În timp ce mulți dintre dezvoltatori acordă atenție elementului criptografic, aceștia ignoră partea economică. Ca urmare, rar găsim un token al cărui cadru economic a fost analizat complet și corespunzător. Pentru ca token-ul să aibă o valoare decentă pe termen lung, ar trebui să existe interes pentru acesta din partea unui număr suficient de oameni, însă acest lucru nu prea este valabil în cazul ICO. În schimb, se constată o inflație a token-ului care nu poate fi susținută, mai ales datorită modelului economic eronat.
Un mare avantaj al ICO este că poate veni oricine și să adune bani pentru ideea sa; nu pentru un produs finit, ci pentru o concepție. Pentru ca acest concept să se transforme într-un produs, calea este încă lungă – și asemenea celorlalte, există 90-95% șanse să fie sortit eșecului, odată cu trecerea timpului.
Însă mulți dintre adoptatorii timpurii ai ICO s-au îmbogățit mulțumită taxelor reduse de intrare și a profitului ridicat. Drept urmare, toți ceilalți au început să investească milioane, din teama de a nu rămâne pe dinafară (FOMO), într-un concept care n-a avut gata nici măcar versiunea alfa. În acest sens, merită să amintim că ICO-urile au strâns aproape 800 de milioane de dolari în a doua jumătate a anului 2017.
2.Utilitate
Utilitatea înseamnă acea satisfacție totală pe care o primesc consumatorii produselor sau serviciilor. Cele mai multe ICO nu maximalizează utilitatea token-ului. În cadrul ICO, acestea trebuie să fie utile în deplină măsură și trebuie să crească valoarea generală a produsului final. Dacă și tu ești un dezvoltator ICO, pune-ți următoarea întrebare: Dacă retragi token-ul, proiectul tău se va dezintegra? În caz că răspunsul este nu, tu nu ai nevoie de token. Oricum, tokenizarea are sens doar în anumite cazuri.
Majoritatea oamenilor obțin token-uri care pot doar păstrate și în schimbul cărora vor putea cumpăra bitcoin și ethereum pe viitor. Este tot ce-ți dorești de la un token? Dacă utilizezi token-uri în afacerea ta, trebuie să înțelegi pe deplin rolul acestora și să maximizezi utilitatea lor. E necesar să înțelegi că token-urile pot fi instrumente multifuncționale, capabile să aducă numeroase beneficii afacerii tale. Modelul de afaceri trebuie să fie conceput de așa manieră încât să exploatezi token-urile la maxim.
Ce rol au token-urile?
Prin deținerea unui token determinat, titularul obține anumite drepturi în cadrul ecosistemului acestuia. De exemplu, dacă posezi monede DAO, deții drepturi de vot în cadrul DAO – vei putea decide care proiecte să beneficieze de finanțare și care nu. Token-urile creează un sistem economic intern în cadrul proiectului în sine. Acestea pot ajuta cumpărătorii și vânzătorii în schimbul de valori în interiorul ecosistemului. Ele contribuie la obținerea de către indivizi a recompenselor, la îndeplinirea anumitor sarcini.
Crearea și susținerea economiilor interne, individuale, este una dintre principalele sarcini ale token-ului. Acesta mai poate îndeplini și rolul unei taxe, percepută în schimbul utilizării anumitor funcții ale unui sistem determinat. De pildă, în Golem trebuie să dispui de GNT (golem token) pentru a putea accesa avantajele supercalculatorului Golem.
Ce ne permite token-ul?
Token-ul permite proprietarilor să-și îmbogățească experiența de utilizator în limitele unui mediu stabilit. În Brave (navigator web) de exemplu, posesorii BAT (token-ul utilizat în Brave) beneficiază de drepturi pentru îmbogățirea experienței de utilizator, prin utilizarea token-urilor la adăugarea pe platforma Brave de anunțuri și alte servicii bazate pe atragerea atenției. Nu în ultimul rând, token-ul mai poate fi utilizat și sub formă de mijloc pentru stocarea valorilor, folosit în efectuarea tranzacțiilor din interiorul și în afara ecosistemului dat.
Dacă dorești să maximalizezi acea utilitate pe care o asigură token-ul, trebuie să-i conferi mai mult de o calitate dintre cele prezentate. Cu cât mai multe calități îi vei atribui, cu atât mai util și valoros va fi token-ul în ecosistem. Dar, în cazul în care rolul token-urilor tale nu poate fi determinat precis sau dacă nu îndeplinește mai mult de un rol dintre cele enumerate, acestea nu vor avea nicio utilitate; în consecință, nu vei avea nevoie de ele.
3.Securitate
Cel mai elocvent exemplu pentru importanța securității este atacul DAO, care de asemenea duce la eșecul ICO. DAO – organizația autonomă descentralizată – a fost un contract smart complex ce a dorit să revoluționeze Ethereum pentru totdeauna. Aceasta era un fond cu capital de risc descentralizat, care urma să finanțeze toate Dapp-urile viitoare din ecosistem. Modul de funcționare era extrem de simplu. Dacă doreai să-ți exprimi părerea în legătură cu aplicațiile ce urmau să obțină finanțare, trebuia să cumperi DAO token, în schimbul unei anumite cantități de Ether. Token-urile DAO indicau că faci parte în mod oficial din sistemul DAO și ai obținut drepturi de vot.
În cazul în care tu sau un grup de persoane nu sunteți mulțumiți de DAO, îl puteți părăsi prin utilizarea funcției „Split Function”. Prin această funcție ai posibilitatea recuperării Ether-ului investit și poți crea chiar propriul „Child DAO” (DAO descendent). De fapt, poți realiza această „ruptură” în colaborare cu alți proprietari de token DAO. În contract exista o clauză: după părăsirea DAO, trebuia să păstrezi Ether timp de 28 de zile, înainte de a putea fi cheltuit. Aici a apărut fisura. Oamenii au prevăzut acest lucru și l-au remarcat, dar creatorii DAO i-au asigurat că nu va reprezenta o problemă însemnată. Nimic mai greșit.
Atacul DAO
Pe 17 iunie 2016, cineva a profitat de această fisură din DAO și a furat o treime a fondurilor DAO. Asta a însemnat aproximativ 50 de milioane de dolari. Portița descoperită de hacker(i) a părut ulterior destul de evidentă. Dacă doreai să părăsești DAO, o puteai face prin înmânarea unei cereri. Funcția de separare cuprindea doi pași: returnează utilizatorului ether-ul său, în schimbul token-urilor DAO; pe urmă, tranzacția este înregistrată în registru, iar soldul token actualizat.
Ceea ce a făcut hackerul a fost aplicarea unei funcții recursive în cerere – a luat deci token-ul DAO de la utilizator și i-a înmânat ether-ul solicitat. Dar, înainte ca tranzacția să poată fi înregistrată, funcția recursivă a întors codul și a transferat și mai mult Ether, în schimbul aceluiași token DAO.
În concluzie, eșecul ICO poate surveni oricând și este un lucru foarte greu de evitat.
