BSV este prescurtarea „Bitcoin Satoshi Vision”. Acesta este hard fork-ul „Bitcoin Cash” și al însuși „Bitcoin Core”. Pentru ca BTC (Bitcoin Core) să poată funcționa în continuare, lanțul trebuie să fie sigur – cu alte cuvinte, să atragă acei mineri care prin validarea tranzacțiilor mențin rețeaua. Dacă minerii pleacă, se reduce dificultatea rețelei; și în consecință, scade descentralizarea și rețeaua devine vulnerabilă.
Deoarece recompensa de bloc a BTC scade în timp, din ce în ce mai mulți mineri se întrec continuu pentru o felie, pe zi trece mai mică, din același tort. O altă sursă de venit a minerilor este taxa de tranzacție; însă aceasta este limitată în cazul BTC deoarece mărimea blocului este fixă. Asta înseamnă că într-un bloc pot exista doar un anumit număr de tranzacții. Până ce recompensa de bloc scade, taxele de tranzazcții ori prețul BTC trebuie să crească. Este de așteptat că peste un anumit prag – chiar și după acceptarea în masă a criptovalutelor – vor fi mult mai puțini oameni dispuși să plătească cel puțin 50 de dolari pe tranzacție.
De vreme ce recompensa scade la jumătate după fiecare 210.000 de blocuri, ca Bitcoin să rămână interesant pentru mineri prețul său trebuie să ajungă în următorii ani la peste 100.000 de dolari; iar în decurs de un deceniu, atunci când cea mai mare parte a sa va fi minată (~ 99%) , la peste un milion de dolari. Toate acestea se bazează pe ipoteza potrivit căreia scumpirea necesară va transforma minatul într-o competiție mult mai atractivă. Minerii întâmpină costuri enorme: din patru în patru ani trebuie să-și dupleze eficiența ca să-și poată păstra statutul în rețea. La începutul fiecărei noi etape a recompensei, mulți dintre minerii mai mici părăsesc competiția și doar câteva grupuri mari sunt capabile să-și continue activitatea, pe ferme speciale de minat.
Problema corupției
Astfel, stimularea minatului echitabil dispare într-un anumit punct; lanțul devine corupt în cele din urmă fiindcă minerilor rămași li se merită mai mult să colaboreze cu alții de pe rețea, să preia controlul sau să facă abuzuri. Prin atacuri double spending și anularea tranzacțiilor vor câștiga mai mult decât din recompensa din ce în ce mai mică oferită de sistem. Lanțul va fi stors până la ultimul ban și pe urmă participanții se vor reorienta către o monedă mai profitabilă. Situația este similară cu a unei trupe de pază, cu efective în continuă creștere, dar care primește din ce în ce mai puține recompense în schimbul executării unor misiuni cu un grad de dificultate din ce în ce mai mare. Tentația corupției se va accentua în timp, iar până la urmă trupa îi va ceda.
Datorită construcției BTC, este inevitabil ca lucrurile să se întâmple conform scenariului descris. Singura întrebare este când anume se va întâmpla?
Răspunsul la întrebarea „când?” depinde în mare măsură de capacitatea BTC de a atrage fonduri într-un ritm susținut. Dacă va reuși, în cel mai fericit caz evenimentul va avea loc cam peste 12-13 ani, în etapa a 7-a de halving. În cazul cel mai rău, se estimează ca lucrurile să meargă în direcția indicată cam peste 5 ani, deci în etapa a 5-a de halving. Totuși, previziunea medie pune ruptura în jurul etapei a 6-a de halving, cam peste 8-9 ani. În orice caz, e foarte probabil ca BTC să nu trăiască mai mult de 25 de ani. Comunitatea consideră halving-ul BTC un eveniment dorit în ecosistem, care reduce în continuare oferta și mărește prețul – dar în realitate acesta le oferă minerilor un spațiu de manevră din ce în ce mai redus, iar următorul halving (2020) s-ar putea să „ucidă” sistemul, imediat și definitiv.
Era prevăzut acest eveniment încă de la începuturi?
Nu – nu acesta era planul în legătură cu Bitcoin. Acest aspect a apărut atunci când BTC a devenit „Bitcoin Core”. În primul rând, ‘Core’ nu este scalabil. În 2011, echipa care a preluat controlul de la Nakamoto n-a înțeles că recompensa servește doar ca stimulent pentru lansarea sistemului și că va trebui înlocuită în întregime cu taxe. Ca acest lucru să poată fi realizat, dimensiunea blocului trebuie mărită până la gigabit; astfel minerii se pot întreține din taxele de tranzacții.
Cu toate acestea, considerându-le importante, au decis limitarea mărimii blocurilor la 1 MB; au presupus greșit că menținerea stării descentralizate a rețelei este dată de posibilitatea ca utilizatorii (ocazionali) să poată rula noduri. Dar Satoshi s-a gândit încă de pe-atunci că odată cu maturizarea Bitcoin, doar minerii concentrați în baze mari de date vor putea opera noduri. Acei operatori de noduri private care au contribuit la pornirea Bitcoin, în mare parte vor dispărea. El nu s-a neapărat pe descentralizare, ci mai ales asupra bazei de date distribuite – registrul.
Care este situația Lightning Network?
Lightning Network nu rezolvă problema scăderii veniturilor minerului, ci este o încercare de rezolvare rapidă a altor două probleme a limitei de 1 MB: viteza și numărul de tranzacții. Acesta se prezintă sub forma unei soluții în afara lanțului, dar nu funcționează.
De ce? Răspunsul este simplu: Lightning face să fie posibile activități ca spălarea banilor, finanțarea terorismului și evaziunea fiscală.
. Ez egy második rétegű technológia, amely a TOR hagymarétegének elvén alapul. Nem vezet nyilvántartást, és nem álnévként vagy adatvédelemként szolgál, hanem teljes anonimitást kínál. A megváltoztathatatlanság és nyomonkövethetőség amelyet egy blokklánc nyújt, és amely elsősorban vonzóvá teszi az intézményi befektetők számára, a Lightning miatt megtört. Ez végül ahhoz vezet, hogy a Lightning csomópont futtatása miatt börtönbe kerül.
Monero și alte monede private nu sunt agreate de către organele de reglementare, pe măsură ce este conștientizat potențialul acestora. De exemplu, de câțiva ani Monero a creat probleme pentru responsabilii cu urmărirea infracțiunilor. În urma interzicerii sale în anumite țări, bursele/exchange-urile au fost nevoite să scoată Monero de pe listele lor. Ca urmare, acolo moneda nu mai poate fi cumpărată în schimbul banilor fiat; și devine astfel lipsită de valoare, de la o zi la alta. Nici DEX-ul (bursa descentralizată) nu poate evita asta, trebuie să se conformeze. Lightning Network nu este doar un nume fals pentru o soluție rapidă de îmbunătățire, dar din punct de vedere al reglementării poate fi un potential pericol pentru BTC.
Când se va produce asta?
Ca să putem răspunde la întrebarea principală – când se va produce ruptura lanțului – trebuie să aflăm de unde vine valoarea BTC și în ce ritm este capabil să crească. Valoarea nu reprezintă prețul, ci factorii secundari care indică neputința sub forma prețului. Valoarea criptovalutelor are trei surse: utilitate, raritate și valoarea percepută.
Utilitate
Din cauza limitării dimensiunii blocului, taxele BTC sunt uriașe, în timp ce viteza este redusă. În forma actuală, BTC este la limita utilității: nimeni nu-l poate utiliza în afara bursei, fiindcă rețeaua devine rapid supraîncărcată după câteva zeci de mii de tranzacții. În cazul BTC, gestionarea unor sume mici, de numai câțiva dolari, este imposibilă. Principala sa utilitate – de numerar electronic – este interzisă în mare parte. Luând în calcul inevitabila dispariție a BTC, utilitatea sa poate fi simplificată dacă ne raportăm la natura sa; cumpărătorii așteaptă doar ca următoarea persoană să ofere un preț mai mare, în speranța că instrumentul nu s-a devalorizat între timp.
Raritate
Cantitatea BTC este limitată, pot exista cel mult 21 milioane de monede. Până când lanțul și protocolul sunt nevătămate, este imposibil de falsificat sau de creat altfel decât în modul stabilit. Există câteva fork-uri BTC care ne oferă același lucru. De aceea, ca să le putem diferenția, raritatea „Bitcoin Gold” sau a „Bitcoin Diamond” de exemplu trebuie să fie proportională cu utilitatea și valoarea percepută a acestora, o singură calitate nefiind de ajuns.
Valoarea percepută
Valoarea percepută a BTC provine din acceptarea sa – (1) ca lider de piață și (2) standard de facto – de către un consens implicit. Aceasta este data nu numai de:
a) Numele sau brandul „Bitcoin”;
b) Legătura cu simbolul „BTC”;
c) Dar și de exprimarea sa ca „parte a istoriei”, sub forma lanțului „original”.
Acești trei factori (a,b,c)diferențiază BTC de toate celelalte mai mult de 2200 de criptovalute; iar pentru noii intrați pe piață mai ales, funcționează ca un „punct stabil” într-o lume a fraudelor și nesiguranței. Împreună cu punctele (1) și (2), asigură o bază extrem de solidă pentru setul de valoare percepută, confirmând BTC ca „standard de aur digital”. Fără îndoială este o caracteristică pe care n-am întâlnit-o în alte părți, fiind astfel deosebit de valoroasă
În concluzie: preponderent, prețul BTC derivă din valoarea sa percepută. Aceasta este una ridicată și poate crește; astfel va permite ca, de exemplu, până la a 7-a etapă a recompensei, prin 2033, prețul unei monede să ajungă la 1 milion de dolari, ca într-un final să se prăbușească. Posesia BTC poate fi rezumată la întrebarea: când se poate renunța la ea?; cu mare probabilitate, acest lucru nu se va petrece înainte de 2024 și nici chiar 2030. Faptul că acești trei piloni – a, b și c – sunt puncte fixe, a reprezentat înțelegerea tacită a comunității – iar aici apare problema BSV.
De ce BSV?
BSV este prescurtarea „Bitcoin Satoshi Vision”. Acesta este hard fork-ul „Bitcoin Cash”, care a fost hard fork-ul „Bitcoin Core” însuși.
Problema actuală a BSV constă în faptul că este operat de către o persoană care se pretinde ca fiind primul inventator al Bitcoin, creatorul codului și whitepaper-ului acestuia, cunoscut înainte doar sub numele de Satoshi Nakamoto. Această personă se numește Craig S. Wrigh; iar în funcție de cât de multe știi despre acest caz, îți poate fi cunoscută ori nu, total falsă sau legitimă. Wright a afirmat public în mai multe rânduri că dezaprobă BTC (Bitcoin Core) și persoanele din spatele acestuia. Pentru el, BTC nu este „adevăratul Bitcoin”.
Wright n-a oferit vreo dovadă concretă că el ar fi Satoshi. Dar cei care au aprofundat subiectul susțin c-au găsit numeroase dovezi indirecte ce indică faptul că într-adevăr Wright este Satoshi Nakamoto. Criticii au afirmat că acesta este doar un bufon, iar compania lui o scamatorie. Totuși, de ce-ar strădui cineva să susțină că este Satoshi? Câteva aspecte pot fi însă verificate; de exemplu, unele dedesubturi și compania aflată în spatele BSV, nChain. Înregistrată în Marea Britanie, nChain are peste angajați pe care-i regăsim pe LinkedIN. La Oficiul European de Brevete compania a înregistrat cam 90 de brevete, unele purtând semnătura Wrights.
Luând în considerare aceste informații, afirmația potrivit căreia firma lui este o înșelătorie, poate fi pusă sub semnul întrebării; asemenea dovezilor indirecte amintite. În privința chestiunii identității, poate fi trasă doar o singură concluzie: nu se cunoaște adevărul.
Cu toate acestea, iată de ce Wright trebuie luat în serios.
Acesta s-a adresat justiției pentru a dovedi că ceea ce susține corespunde adevărului. Consecințele câștigului său de cauză ar avea consecințe grave, dar să vedem o amenințare și mai serioasă.
„Îmi propun să vând pentru dolari o mare parte a BTC. Acest lucru se va petrece printr-un singur exchange; de aceea este de așteptat ca valoarea să-i scadă. În urma acestora hash-ul rețelei va fi suprimat, ceea ce va limita toate mișcările, fie ea intrare sau ieșire. Numai SegWit TX-ul anonim și Exchange TX-ul nostru va fi prelucrat în blocuri. Toate celelate tranzacții vor fi respinse, rezultând o congestie a UTXO. Înainte de scăderea prețului, va fi adăugat un procent de 51% din rețeaua BTC. Vânzarea va fi urmată de o înjumătățire a recompensei; pe măsură ce rețeaua se obișnuiește cu această nouă dificultate, minerii vor fi eliminați din BTC. Blocurile minate vor fi respinse activ, iar blocurile SegWit vor reprezenta cadourile minerilor – în baza regulilor inițiale. Nu vor mai exista alte detalii legate de asta.”
Ca să înțelegem cât de periculoasă este această „notificare prealabilă”, trebuie să precizăm că adevăratul Satoshi deține 1,1 milioane BTC (conform estimărilor) încă din starea inițială a Bitcoin; aceste monede n-au fost încă mutate. Aceasta reprezintă cam 5% din întregul stoc, lucru cunoscut încă din 2011. În cadrul unui alt proces, Wright a fost dat în judecată tocmai din cauza acestei sume. Bitcoinii în cauză sunt probabil închiși într-un cont cu mai multe semnături. Procesul nu demonstrează nimic, dar arată că există asemănări incontestabile între Wright și Satoshi.
Dacă Wright este într-adevăr Satoshi, în 2020 poate obține controlul asupra acestor BTC; va putea strica piața considerabil, chiar și cu trei zecimale (poate și mai rău), menținând-o mult timp în acea stare. Prețul poate fi manipulat ca să meargă în sus sau în jos. Din acest motiv, 1,1 milioane BTC înseamnă un volum excesiv ce nu permite redresarea rapidă tipică a pieței. S-ar putea să aibă intenția de-a crește dificultatea prin adăugarea unei capacități însemnate la cea existentă, chiar înainte de halving (mai 2020); mai apoi, prin intermediul acestora va putea îngheța întreaga rețea.
Este de așteptat ca mulți mineri să părăsească Bitcoin imediat după halving. Recompensa în scădere (calculată în dolari americani) va îngreuna viața minerilor rămași; ei nu-și vor mai putea acoperi costurile. Dacă prețul nu-și va reveni în câteva zile, vor fi nevoiți să se orienteze spre minatul altor monede. În concluzie, potrivit acestui scenariu, dacă rețeaua Bitcoin pierde o putere hash de mare cantitate, rețeaua va îngheța pe un timp nedeterminat. Utilizatoriivnu vor mai putea schimba BTC nici din cold wallet-uri, nici la exchange-uri. Puterea hash adăugată de Wright în mod intenționat va prelucra numai tranzacțiile acestuia și în același timp va goli noile adrese SegWit care încearcă să evite prăbușirea rețelei. Odată treaba terminată, puterea sa hash dispare și ea.
Care sunt consecințele?
