Ce este tehnologia blockchain? Ghid Crypto

mi a blokklánc technológia crypto hírek mycryptoption

Este tehnologia blockchain noul internet?

Ce este tehnologia blockchain? – este întrebarea pe care mulți și-o pun. Blockchain-ul este, fără îndoială, o invenție ingenioasă – care a ieșit din mintea unei persoane sau grup de persoane anonime, cunoscut(e) sub pseudonimul Satoshi Nakamoto. Între timp, acesta a evoluat spre ceva mult mai mare și însemnat. Prin faptul că a permis ca informația digitală să fie distribuită și nu copiată, tehnologia blockchain a creat coloana vertebrală a unui nou tip de internet. Destinată inițial susținerii valutei digitale Bitcoin, între timp comunitatea a descoperit și alte posibile utilizări ale acestei tehnologii.

În acest ghid vă vom explica ce este tehnologia blockchain și care sunt acele calități ce-i conferă o atât de mare unicitate. Sperăm deci să vă placă cele descrise în articol.

Înțelegerea tehnologiei blockchain

Conform lui Don și Alex Topscott, autorii cărții „Revoluția Blockchain” (Blockchain Revolution), „blockchain este un registru digital incoruptibil al tranzacțiilor economice, care poate fi programat să înregistreze nu doar tranzacțiile financiare, ci practic orice valoare.” În termeni simpli, blockchain-ul este o serie de înregistrări imuabile de date, prevăzută cu ștampilă de timp, și care este gestionat de un grup de calculatoare ce nu sunt deținute de către nicio entitate unică. Toate aceste blocuri de date (denumite blocuri) sunt securizate și legate între ele prin utilizarea de principii criptografice.

Prin urmare, de ce este atât de special și de ce spunem că are calități ce pot revoluționa industria? Rețeaua blockchain nu este legată de vreo autoritate centrală – este un sistem democratic prin definiție. Fiind un registru distribuit și nemodificabil, informațiile pe care le cuprinde sunt accesibile oricui și tuturor. Astfel, tot ce este construit pe blockchain, este transparent prin natura sa și toți participanții sunt răspunzători de acțiunile lor.

Explicarea blockchain

Blockchain nu conține taxe de tranzacții (are un cost de infrastructură, dar taxe de tranzacții nu). Acesta transmite simplu, dar în mod iscusit, informațiile din punctul A în punctul B, într-o manieră total automatizată și sigură. Un pariticipant la tranzacție inițiază procesul prin crearea unui bloc. Acest bloc este verificat de către mii sau poate milioane de calculatoare distribuite pe întreaga rețea. Blocul verificat se adaugă unui lanț care este stocat pe rețea. creând nu doar o simplă înregistrare unică, ci o înregistrare unică cu o istorie unică. Falsificarea unei singure înregistrări ar însemna falsificarea întregului lanț, în milioane de exemplare. Acest lucru este practic imposibil. Bitcoin utilizează acest model pentru tranzacții financiare, dar acesta poate fi implementat în diverse alte moduri.

Gândește-te la o companie feroviară. Cumpărăm bilete printr-o aplicație sau pe internet, iar compania cărții de credit refuză își ia partea din procesarea tranzacției. Prin utilizarea blockchain, operatorul feroviar va putea economisi nu doar taxa de procesare a cărții de credit, dar el poate muta pe blockchain întregul proces de ticketing. Cele două părți ale tranzacției sunt compania feroviară și pasagerul. Biletul este un bloc pe care-l adăugăm lanțului de bilete. La fel cum o tranzacție monetară de pe blockchain este o înregistrare unică, verificabilă în mod independent și nefalsificabilă (ca Bitcoin), tot așa poate fi și biletul tău. Pe deasupra, lanțul final de bilete înregistrează, de asemenea, toate tranzacțiile – de exemplu de pe o rută sau întreaga rețea feroviară, cuprinzând toate biletele vândute vreodată și toate călătoriile.

Dar aici, accentul cade pe aceste două cuvinte: este gratuit.

Blockchain-ul poate nu numai să transfere și să stocheze bani, dar poate înlocui toate procesele și modelele de afaceri care percep anumite taxe pentru o tranzacție; sau orice alte tranzacții între două părți.

Iată un alt exemplu. Centrul gig economy Fiverr percepe 0,5 dolari pentru 5 tranzacții între persoanele fizice care cumpără și vând servicii. Folosind tehnologia blockchain, tranzacția este gratuită. Chiar de aceea, cu timpul, Fiverr ar putea înceta să mai existe. Tot asta s-ar putea întâmpla și în cazul caselor de aucțiune și al altor entități de afaceri bazate pe principiul market-maker.

Chiar și cei recenți intrați pe piață, ca Uber și AirBnB-t sunt amenințați de tehnologia blockchain. Ajunge doar ca aceasta să codifice datele tranzacțiilor închirierilor de autoturisme sau ale cazărilor; în acest fel se obține o cale perfect sigură pentru a perturba modelul de afaceri al acelor companii care de-abia acum au gustat provocările economiei tradiționale. Așadar, vom elimina nu doar intermediarul care percepe taxa, dar vom înlătura și platforma de conformitate.

Din moment ce tranzacțiile blockchain sunt gratuite, ți se poate percepe doar o sumă minusculă, de exemplu 1/100 cenți pentru vizionarea unui video sau articol. De ce să plătesc un abonament anual pentru The Economist sau National Geographic, dacă pot plăti separat pentru articole pe Facebook sau aplicația mea favorită. Nu uita că tranzacțiile blockchain nu au costuri de tranzacție. Poți desfășura o tranzacție de orice valoare, fără ca o a treia parte intermediară să obțină profituri din aceasta.

Blockchain-ul ar putea face ca vânzarea muzicii înregistrate să fie din nou profitabilă artiștilor, prin eliminarea acelor companii și distribuitori de muzică precum Apple sau Spotify. Muzica pe care o cumperi ar putea fi codificată chiar și pe blockchain, care poate fi transformat într-o arhivă cloud ce conține fiecare piesă achiziționată.

Dar asta nu e tot.

Cărțile electronice (e-book) pot fi și ele prevăzute cu un cod blockchain. În loc ca Amazon să-și ia partea și compania cărții de credit să obțină și ea profituri în timpul vânzării, cărțile ar putea ajunge în circulație sub formă codificată. După fiecare tranzacție blockchain reușită, banii ajung la autor, care ar oferi pe urmă accesul la creația sa. Deci toți banii ar merge către autor, care n-ar mai primi doar o sumă aproape simbolică în schimbul muncii depuse. Pentru asta ai deja la dispoziție pagini de recenzie ca Goodreads de exemplu sau pagini web personale. Amazon ar deveni astfel inutil. Iterațiile reușite ar putea să includă chiar și comentarii și informații suplimentare legate de carte.

În lumea financiară, aplicațiile tehnologiei blockchain sunt mai evidente, iar schimbările revoluționare mult mai iminente. Blockchain-urile vor schimba modul de funcționare a burselor, împachetarea creditelor și încheierea asigurărilor. Ele vor elimina conturile bancare și practic toate serviciile oferite de bănci. Aproape toate instituțiile financiare vor da faliment sau vor fi obligate să opereze schimbări radicale, odată ce avantajele unui registru sigur fără taxe vor fi înțelese și implementate la scară largă. Până la urmă, întregul sistem financiar este construit pe reținerea unei sume mai mici din banii clientului, în schimbul facilitării tranzacțiilor. Bancherii vor deveni doar simpli consilieri, în loc de a fi paznicii banilor. Agenții de bursă nu vor mai putea aduna comisioane, iar tariful suplimentar de vânzare/cumpărare va dispărea.

Cum funcționează blockchain-ul?

Imaginează-ți un tabel care este duplicată de mii de ori într-o rețea de calculatoare. Pe urmă, gândește-te că această rețea a fost proiectată să actualizeze regulat tabelul; ai și intrat în posesia unor cunoștințe de bază despre blockchain. Informațiile păstrate într-un blockchain există sub formă de o bază de date distribuită ce este armonizată continuu. Această formă de utilizare a rețelei are avantaje evidente. Baza de date blockchain nu este stocată în vreo locație individuală, de aceea înregistrările pe care le conține sunt într-adevăr publice și ușor verificabile. Nu există nicio versiune centralizată a acestor informații pe care hackerii le-ar putea corupe. Deținute de milioane de calculatoare în mod simultan, datele pot fi accesate pe internet de către orice.

Pentru a aprofunda mai mult analogia cu tabelul, merită să citiți fragmentul de urmează, din expunerea lui William Mougayar, consilier în afaceri, întreprinzător de succes, specialist blockchain, de marketing și strategie.

Acesta spunea:

“Modul tradițional de partajare a documentelor realizate în colaborare este trimiterea unui document Microsoft Word unui alt destinatar și de a-l ruga să-l revizuiască. Deazvantajul acestui scenariu este că trebuie să așteptăm până ce ne este returnată copia documentului; nu poți să-l vezi sau să-i aduci modificări, fiindcă ești exclus din editare pe timpul cât cealaltă parte lucrează în document. Este modul în care funcționează azi bazele de date. În acest fel mențin băncile soldurile de bani și transferurile; în timp ce fac un transfer, acestea blochează temporar accesul (sau reduc soldul), pe urmă actualizează cealaltă parte, iar în final redeschid accesul (sau actualizează din nou).

Prin utilizarea Google Docs (sau Google Sheets), fiecare parte poate accesa același document, în același timp; singura versiune a documentului poate fi văzută în permanență de către ambele părți. Este asemenea unui registru partajat, doar că acesta este un document partajat. Partea de distribuire intră în joc atunci când partajarea implică mai multe persoane. Gândește-te la numărul de documente legale de ar putea fi utilizate în acest fel. În loc de le trimite unii altora, pierzând șirul versiunilor și existând riscul ca acestea să nu fie sincronizate, de ce n-ar putea fi partajate toate documentele de lucru? Numeroase tipuri de contracte legale ar fi potrivite pentru acest tip de flux de lucru. Nu ai nevoie de un blockchain pentru a partaja documente, însă analogia documentelor partajate este una puternică.”

Blockchain-ul este atât de apreciat din următoarele motive:

  • Nu se află în proprietatea unei entități individuale, fiind descentralizat
  • Datele din interiorul său sunt stocate pe cale criptografică
  • Blockchain-ul este imuabil, deci nimeni nu poate modifica datele pe care le cuprinde
  • Blockchain-ul oferă transparență, în acest fel oricine putând urmări datele stocate pe acesta

Care sunt cei trei piloni de bază ai tehnologiei blockchain?

Cele trei proprietăți principale ale tehnologiei blockchain, care au înlesnit răspândirea sa răspândirea, sunt următoarele:

  • Descentralizarea
  • Transparența
  • Imuabilitatea

1. Pilon întâi: Descentralizarea

Înainte de apatiția Bitcoin și BitTorrent, mai mult eram obișnuiți cu serviciile centralizate. Ideea este foarte simplă. Avem o entitate centralizată care stochează toate datele și intri în contact doar cu aceasta pentru obținerea informațiilor necesare. Un exemplu elocvent de sistem centralizat sunt băncile. Ele îți păstrează toți bani, iar singura modalitate prin care poți plăti este apelarea la serviciile bancare. Modelul tradițional client-server este un exemplu perfect în acest sens.

Atunci când cauți ceva pe Google, trimiți serverului o solicitare, iar acesta îți furnizează informațiile relevante. Acesta este un client-server simplu.

Sistemele centralizate ne conduc de foarte mulți ani, însă au numeroase slăbiciuni:

  • În primul rând, fiind centralizate, toate datele sunt stocate într-un singur loc. Asta le transformă în ținte ușoare pentru hackeri.
  • Sistemele centralizate necesită actualizare software, iar în asemenea cazuri întreg sistemului este oprit.
  • Ce s-ar întâmpla dacă sistemul centralizat s-ar închide din orice motiv? În această situație, nimeni n-ar putea accesa informațiile pe care le posedă.
  • Să luăm cel mai rău caz. Ce se întâmplă dacă această entitate devine coruptă și rău intenționată? Dacă ar avea loc așa ceva, toate informațiile ar putea fi compromise.

Deci, ce se întâmplă dacă eliminăm această entitate centralizată?

Într-un sistem descentralizat, informațiile nu sunt stocate doar de o singură entitate. De fapt, toată lumea de pe rețea deține informația. Într-o rețea descentralizată, dacă dorești să intri în legătură cu prietenul tău, o poți face direct, fără amestecul unei terțe părți. Aceasta era ideologia principală din spatele Bitcoin. Ești singurul care răspunde de proprii bani. Îți poți trimite oricui banii, fără a fi necesar să apelezi la serviciile unei bănci.

2. Al doilea pilon: Transparența

Una dintre cele mai interesante – dar adesea greșit înțelese – concepte ale tehnologiei blockchain este „transparența”. Unii spun că blockchain-ul vă oferă confidențialitate, iar unii susțin că este transparent. De ce crezi că se întâmplă astfel? Ei bine, identitatea persoanei este ascunsă prin criptografie complexă, aceasta fiind reprezentată doar de adresa publică a sa. Prin urmare, dacă dorești să cauți istoricul tranzacțiilor unei persoane, nu vei vedea „Radu a trimis un BTC”, doar ceva în genul “1MF1bhsFLkBzzz9vpFYEmvwT2TbyCt7NZJ a trimis un BTC”. Următoarea captură de ecran a tranzacțiilor Ethereum ne arată cum se prezintă asta în realitate:

ce este tehnologia blockchain

Astfel, în timp ce identitatea reală a persoanei este protejată, vei putea vedea în continuare toate tranzacțiile pe care le-a efectuat adresa publică a sa. Acest nivel de transparență n-a fost prezent în sistemul financiar niciodată până acum. Acesta este un nivel extra de contabilizare, foarte necesar, cerut de multe dintre instituțiile majore. Dacă vorbim strict din punctul de vedere al criptovalutelor, în măsura în care cunoști adresa publică a unei instituții/companii, poți căuta în mod simplu toate tranzacțiile desfășurate prin intermediul acestora. Acest lucru obligă companiile să fie sincere, ceva cu care n-au avut de-a face până acum.

Cu toate acestea, nu este cel mai potrivit caz de utilizare. Putem fi aproape siguri că aceste majoritatea acestor companii mari nu va efectua tranzacții prin intermediul criptomonedelor; și chiar de-ar face-o, nu-și vor desfășura TOATE tranzacțiile prin utilizarea criptovalutelor. Ce s-ar întâmpla dacă tehnologia blockchain ar fi integrată în… să zicem, lanțul lor de aprovizionare? Probabil îți dai seama de ce este aceasta atât de utilă sectorului financiar.

3. Al treilea pilon: Imuabilitatea

În contextul Blockchain, imuabilitatea înseamnă că, odată ce un lucru a fost introdus în blockchain, acesta nu mai poate fi modificat. Îți poți imagina cât de valoros va fi acesta instituțiilor financiare? Gândește-te câte cazuri de delapidare vor putea fi înăbușite încă din fașă, din moment ce oamenii știu că nu pot „manevra” registrul și „învârti” conturile companiei.

Această proprietate a blockchain este oferită de așa-numita funcție de hash criptografic.

În termeni simpli, hashing-ul înseamnă luarea unui șir de intrare de orice lungime, care ne va oferi o ieșire de lungime fixă. În cazul criptomonedelor, ca bitcoin de exemplu, luăm tranzacțiile ca intrări. Acestea trec printr-un algoritm de hashing (Bitcoin folosește SHA-256) care ne oferă o ieșire de lungime fixă.

Să vedem cum funcționează procesul de hashing

Mai întâi, vom introduce anumite intrări, prin utilizarea SHA 256 (Secure Hashing Algorithm 256). În cazul SHA 256, indiferent de cât de lungă sau scurtă va fi intrarea, ieșirea va avea întotdeauna o lungime fixă de 256 biți. Acest lucru devine critic atunci când avem de-a face cu o cantitate imensă de date și tranzacții. Așadar, fundamental, în locul memorării unor date de intrare uriașe, putem să ne amintim și urmări doar hash-ul.

Acum ne vom concentra asupra unei proprietăți, anume „efectul de avalanșă” (Avalanche Effect). Ce înseamnă asta? Cocret, dacă efectuăm chiar și o modificare mică în intrare, modificările ce se vor reflecta în hash vor fi imense. Cel mai simplu este să-l testăm prin utilizarea SHA 256.

Blockchain-ul este o listă legată care conține date și o variabilă (pointer) hash ce duce la blocul său precedent, creând lanțul în acest fel. Dar ce este variabila hash? Aceasta este asemenea unei variabile obișnuite, dar nu conține numai adresa blocului precedent, ci și hash-ul datelor aflate în el. Acest mic ajustaj face ca blockchain-ul să fie atât de formidabil, fiabil și inovativ.

Imaginează-ți pentru o clipă următorul scenariu: un hacker atacă blocul 3 și încearcă să modifice datele pe care acesta le cuprinde. Datorită proprietăților funcțiilor hash, o ușoară schimbare a datelor va modifica hash-ul în mod drastic. Asta înseamnă că micile modificări efectuate în blocul 3 vor schimba hash-ul stocat în blocul 2, ce va modifica astfel datele și hash-ul blocului 2, care la rândul său va determina modificări în blocul 1, și tot așa mai departe. În acest fel s-ar modifica întregul lanț, ceea ce este imposibil. În acest fel dobândește blockchain-ul imuabilitatea.

Menținerea Blockchain – rețea și noduri

Blockchain-ul este susținut de o rețea peer-to-peer. Rețeaua este colecția unor noduri ce sunt conectate între ele. Nodurile sunt calculatoare individuale care preiau datele de intrare, execută o funcție pe ele și ne dau o ieșire. Blockchain-ul utilizează o formă specială de rețea, numită “peer-to-peer”; aceasta împarte întreaga sarcină de lucru între participanți. Toți participanții sunt egali și sunt denumiți “peers”. Aici nu mai există niciun server central, ci mai mulți peers distribuiți și descentralizați.

De ce folosește lumea rețeaua “peer-to-peer”?

Una dintre principalele moduri de utilizare a rețelei “peer-to-peer”este partajarea fișierelor, numită torrenting. Dacă dorești să utilizezi un model client-server pentru descărcare, acesta este de obicei foarte lent și depinde în totalitate de starea serverului. Pe deasupra, după cum am mai spus, este predispus la cenzurare. Însă în sistemul “peer-to-peer” nu există vreo autoritate centrală; astfel, chiar dacă un peer al rețelei iese din cursă, tot rămân mai mulți participanți de valoare identică de la care poți descărca fișiere.

Natura descentralizată a sistemului “peer-to-peer” devine critică atunci când trecem în următoarea secțiune. Dar oare cât de critică? Ei bine, ideea simplă a combinării acestei rețele “peer-to-peer” cu un sistem de plată a revoluționat complet industria financiară, prin nașterea criptovalutelor.

Utilizarea rețelelor și nodurilor la criptovalute

La criptovalute, structura rețelei “peer-to-peer” este organizată în funcție de mecanismul de consens utilizat. În cazul criptomonedelor ca Bitcoin și Ethereum, care folosesc un mecanism de consens proof-of-work normal, toate nodurile au aceleași privilegii. Scopul principal constă în crearea unei rețele egalitare. Nodurile nu beneficiază de privilegii speciale; cu toate acestea, funcțiile lor și gradul de participare pot diferi. Aici nu există server sau entitate centralizată și niciun fel de ierarhie; asistăm la o topologie uniformă

Aceste criptovalute descentralizate sunt construite în acest fel dintr-un motiv foarte simplu: pentru a rămâne fidele filosofiei lor. Scopul lor este crearea unui sistem valutar unde toată lumea este tratată egal și nu există vreun organ de control care să stabilească valoarea valutelor după propriile capricii. Acest lucru este valabil și în cazul Bitcoin și Ethereum.

Dar dacă nu există un sistem central, cum poate știi cineva din sistem dacă o anumită tranzacție a avut loc? Rețeaua urmează un așa-zis protocol gossip (de răspândire). Doar gândește-te: cum se răspândește o bârfă? Să presupunem că Radu îi trimite lui Claudiu 3 ETH. Nodurile cele mai apropiate de aceștia vor afla acest lucru și îl vor spune nodurilor vecine; iar ele îl vor zice celorlalți vecini și vestea se răspândește până ce toată lumea o află. Mai în glumă, nodurile sunt asemenea unor rude enervante care vor să afle tot ce se întâmplă.

Ce este deci un nod, în contextul Ethereum?

Pur și simplu, un nod este un calculator care participă la rețeaua Ethereum. Această participare se poate realiza în trei moduri:

  1. “Light Client” – prin păstrarea unei copii superficiale a blockchain-ului;
  2. “Full Node” – prin păstrarea întregii copii a blockchain-ului;
  3. “Mining” – prin verificarea tranzacțiilor, deci prin minat.

Problema acestei structuri – nu prea este scalabilă. Chiar de aceea, multe criptovalute din noua generație aplică mecanisme de consens bazate pe guvernare. În EOS, Cardano sau Neo de exemplu, nodurile aleg noduri conducătoare sau „supernoduri”. Acestea vor fi responsabile de realizarea consensului și de starea generală a rețelei.

Aceste criptovalute sunt mult mai rapide, dar nu sunt cele mai descentralizate dintre sisteme. Într-un fel, criptomonedele trebuie să realizeze un anumit compromis între viteză și descentralizare.

Cine va utiliza blockchain-ul?

Am văzut deja care este avantajul tehnologiei blockchain, dar să vedem cine o pot utiliza și cui i se va merita s-o folosească. Momentan, finanțele oferă cele mai puternice oportunități de utilizare a acestei tehnologii. Putem lua ca exemplu transferurile internaționale; conform estimărilor Băncii Mondiale, în 2015 s-au efectuat transferuri de bani în valoare de 430 miliarde de dolari americani. Iar în momentul de față există o cerere crescută față de dezvoltatorii blockchain.

Potențial, blockchain-ul elimină intermediarul din tranzacții. Computing-ul personal a devenit accesibil publicului larg odată cu inventarea interfeței grafice cu utilizatorul (GUI), care a luat forma „desktop”-ului. La rândul ei, GUI a conceput pentru blockchain „aplicațiile de portofel digital”, wallet-urile. Lumea folosește wallet-ul pentru a face cumpărături cu Bitcoin și a stoca alte criptomonede alături de acesta. Tranzacțiile online sunt strâns legate de procesul verificării identității. În acest context, este foarte probabil că wallet-urile de criptomonede vor suferi transformări și vor cuprinde și alte tipuri de gestionare a identității.

Ce este blockchain-ul? Și ce aplicații noi ne va aduce?

Blockchain-ul permite utilizatorilor de internet să creeze valori și autentificarea informațiilor digitale. Ce aplicații noi de afaceri rezultă de-aici?

1. Contracte smart

Registrele distribuite permit codarea unor contracte simple ce vor fi executate la îndeplinirea anumitor condiții. Ethereum este un proiect blockchain cu sursă deschisă, creat special pentru realizarea acestei posibilități. Totuși, în fazele sale timpurii, Ethereum poate exploata utilitatea blockchain la o scară într-adevăr apropiată de o schimbare mondială.

La nivelul actual de dezvoltare a tehnologiei, contractele smart (inteligente) pot fi programate pentru executarea unor funcții simple. De exemplu, un produs derivat poate fi plătit atunci când un instrument financiar atinge un anumit punct de referință. Tehnologia blockchain și Bitcoin permit automatizarea plăților.

2. Economia de partajare

Prin înflorirea unor companii precum Uber și Airbnb, economia de partajare are deja un succes dovedit. Însă momentan, acei utilizatori care doresc să beneficieze de servicii ride-sharing, trebuie să se bazeze pe intermediari precum Uber. Prin activarea plăților peer-to-peer, blockchain deschide calea către interacțiunea directă între părți – rezultând o economie de partajare într-adevăr descentralizată.

OpenBazaar de exemplu, folosește blockchain pentru a crea un eBay peer-to-peer. Descarcă aplicația pe dispozitivul tău și poți efectua tranzacții cu furnizorii OpenBazzar, fără plata unor comisioane. Caracteristica morală „fără reguli” a protocolului înseamnă că reputația personală va fi mult mai importantă în cadrul interacțiunilor de afaceri, decât este actualmente pe eBay.

3. Finanțarea din partea comunității (Crowdfunding)

Acele proiecte de finanțare din partea comunității precum Kickstarter și Gofundme lucrează în favoarea economiei peer-to-peer în plină ascensiune. Popularitatea acestor domenii web ne sugerează că oamenii doresc să aibă un cuvânt de spus în dezvoltarea produselor. Blockchain-urile duc acest interes la următorul nivel și creează fonduri de capital de risc susținute de mulțime. În 2016, experimentul DAO (organizație autonomă descentralizată) al Ethereum a adunat uimitoarea sumă de 200 milioane USD în doar două luni. Participanții au cumpărat token-uri DAO, care le-au permis să voteze investiții de capital de risc bazate pe contracte smart – puterea de vot a fost proporțională cu numărul DAO deținut de aceștia. Însă mai târziu s-a dovedit că proiectul a fost pornit fără diligența adecvată, având consecințe dezastruoase. Indiferent de asta, experimentul DAO sugerează că blockchain-ul are potențialul de a introduce „o nouă paradigmă a cooperării economice”.

4. Guvernare

Facând rezultatele total transparente și accesibile public, tehnologia bazei de date distribuite va asigura o transparență deplină în alegeri sau orice alt eveniment electoral. Contractele smart bazate pe Ethereum permit automatizarea procesului. Aplicația Boardroom înlesnește luarea deciziilor organizaționale pe blockchain. În practică asta înseamnă că guvernanța corporativă devine pe deplin transparentă și verificabilă, la gestionarea activelor digitale, a capitalurilor sau informațiilor.

5. Auditul lanțului de aprovizionare

Consumatorii sunt din ce în ce mai interesați dacă ceea ce susțin companiile în legătură cu produsele lor sunt într-adevăr reale sau nu. Registrele distribuite oferă o metodă simplă pentru a confirma dacă produsele vândute sunt originale. Transparența aduce o ștampilă de timp bazată pe blockchain, corespunzătoare numărului produsului. Lanțul de aprovizionare Provenance, din Marea Britanie, oferă audit pentru o serie de bunuri de consum. Prin utilizarea blockchain-ului Ethereum, un proiect pilot al Provenance asigură că peștii folosiți în restaurantele Sushi din Japonia sunt tratați corespunzător în Indonesia.

6. Stocarea fișierelor

Descentralizarea stocării fișierelor pe internet aduce avantaje evidente. Distribuirea datelor pe rețea protejează fișierele de pierdere și atacuri. IPFS (InterPlanetary File System – Sistem interplanetar de fișiere) ne ușurează să ne imaginăm cum funcționează o rețea distribuită. Similar modului în care BitTorrent transmite date prin internet, IPFS scapă de necesitatea legăturilor de client-server centralizat (rețeaua actuală). Internetul compus din domenii web total descentralizate poate accelera transferul de fișiere. O astfel de dezvoltare este avantajoasă nu doar din punct de vedere al comodității. Ea este o actualizare necesară, fiindcă sistemele actuale de livrare a conținutului de pe internet sunt supraîncărcate.

7. Piețele de predicție

S-a dovedit că predicțiile privind probabilitatea evenimentului, bazate pe surse de masă, au un grad ridicat de precizie. Prin realizarea unei medii a opiniilor, putem anula prejudecățile neexaminate care distorsionează judecata. Piețele de predicții care sunt plătite în funcție de rezultatele evenimentului sunt deja active. Blockchain-urile sunt denumite ca tehnologia de „înțelepciune a mulțimii” care, fără îndoială, va găsi și alte aplicări în anii următori. Aplicația de predicție Augur oferă acțiuni în legătură cu rezultatele evenimentelor din lumea reală. Participanții pot câștiga bani dacă cumpără predicții corecte. Chiar și cu sume mici (mai puțin de un dolar), oricine poate pune întrebări, crea o piață pe baza unui rezultat așteptat și aduna jumătate din taxele de tranzacții generate de piață.

8. Protecția proprietății intelectuale

După cum știm, informația digitală poate fi reprodusă la infinit și distribuită la scară largă mulțumită internetului. Aceasta reprezintă „mina de aur” a conținutului liber, pentru utilizatorii web din toată lumea. Însă proprietarii drepturilor intelectuale n-au fost atât de norocoși. Aceștia și-au pierdut capacitatea de control asupra proprietății lor intelectuale; și ca urmare, au suferit pagube financiare. Contractele smart protejează drepturile de autor și automatizează vânzarea online a creațiilor. În acest fel elimină riscul copierii neautorizate și al redistribuirii.

Mycelia de exemplu, utilizează blockchain pentru a crea un sistem peer-to peer de distribuire a muzicii. Cântărețul și compozitorul britanic Imogen Heap este cel care a fondat Mycelia, care permite muzicienilor să vândă cântece direct publicului, precum și să creeze modele de licență pentru producători și să împartă redevențe artiștilor și compozitorilor. Aceste funcții sunt actualizate de contracte smart. Capacitatea blockchain de a aplica plăți în sume fracționare de criptovalute (microplăți) ne sugerează că acest tip de utlizare a sa are șanse mari de succes.

9. Internet of Things (IoT)

Ce este precis IoT (Internetul lucrurilor)? Reprezintă gestionarea controlată în rețea a anumitor tipuri de dispozitive electronice – de exemplu, monitorizarea temperaturii aerului dintr-un depozit. Contractele smart permit și automatizarea gestionării la distanță a sistemelor. O combinație de software, senzori și rețea facilitează schimbul datelor între obiecte și mecanisme. Rezultatul acestei combinații crește eficiența sistemului și îmbunătățește monitorizarea costurilor. Marii jucători din domeniul producției, tehnologiei și telecomunicației cred în dominația IoT. Doar să ne uităm la Samsung, IBM și AT&T. În timp ce extinderea naturală a infrastructurii existente este controlată de operatorii tradiționali, gama largă a aplicațiilor IoT cuprinde menținerea predictivă a pieselor mecanice, analiza datelor, precum și administrarea în masă a sistemelor automatizate.

10. Microrețele învecinate

Tehnologia blockchain permite vânzarea și cumpărarea energiei regenerabile, produsă de microrețelele vecine. Atunci când panourile solare produc energie în exces, contractele inteligente pe bază Ethereum o redistribuie automat. Tipuri similare de utomatizări prin contracte smart vor avea diverse aplicări odată ce IoT devine realitate. Una dintre cele mai importante companii din lume, Consensys (situată în Brooklyn), dezvoltă o gamă largă de aplicații pentru Ethereum. Transactive Grid este un proiect în care sunt interesați, care lucrează cu echipamentul energetic distribuit LO3. Acest proiect prototip aflat în derulare folosește contractele inteligente Ethereum pentru automatizarea redistribuirii și monitorizării energiei microrețelelor. Această „rețea inteligentă” este un exemplu timpuriu al funcționalității IoT.

11. Managementul identității

Cu siguranță avem nevoie de o mai bună gestionare a identității pe internet. Capacitatea verificării identității este cheia tranzacțiilor financiare online. Însă soluțiile de remediere a riscurilor pe care le implică comerțul pe internet sunt departe de a fi perfecte. Registrele distribuite oferă metode îmbunătățite pentru probarea identității, alături de posibilitatea digitalizării documentelor personale. A avea o identitate securizată este foarte important din punct de vedere al interacțiunilor online – de exemplu, într-o economie partajată. La urma urmei, o bună reputație este condiția esențială a desfășurării tranzacțiilor online. Elaborarea standardelor de identitate digitală este un proces extrem de complex. Lăsând deoparte provocările tehnice, o soluție universală online de identitate necesită colaborarea dintre organismele private și guvern.

12. AML și KYC

Practicile lupta împotriva spălării banilor (AML) și cunoașterea clientului (KYC) vor adopta blockchain-ul foarte probabil. În acest moment, instituțiile financiare îndeplinesc un proces solicitant, pe mai multe trepte, în cazul fiecărui client nou. Costurile KYC le poate reduce verificarea între instituții a clientului, ce poate crește eficiența urmăririi și analizei. Startup Polycoin dispune de o anumită soluție AML / KYC care cuprinde și analiza tranzacțiilor. Acele tranzacții care sunt declarate suspecte vor fi înaintate responsabilului pentru conformitate.

Un alt exemplu. ATradle dezvoltă o aplicație numită Trust in Motion (TiM). Aceasta permite clienților să efectueze capturi de ecran despre documentele cheie (pașaport, facturi, etc.). Odată verificate de către bancă, aceste documente vor fi stocate criptografic pe blockchain.

13. Managementul datelor

În zilele noastre, oamenii pot folosi gratuit platforme sociale – ca Facebook de exemplu – în schimbul furnizării datelor personale. În viitor, utilizatorii vor avea capacitatea gestionării și chiar a vânzării datelor generate de activitatea lor online. Fiindcă acestea pot fi partajate mai ușor pe fragmente, probabil Bitcoin este acea valută care va utilizată pentru acest tip de tranzacții.

Proiectul MIT al Enigma este conștient de faptul că precondiția pentru realizarea unei piețe a datelor personale este confidențialitatea asigurată utilizatorilor. Enigma utilizează tehnici criptografice pentru a permite transmiterea între noduri a seturilor de date individuale. În același timp, efectuează calcule asupra întregului grup de date.

14. Înregistrarea titlului de proprietate

Ca registre ce pot fi accesate public, blockchain-urile eficientizează toate felurile de evidențe. Titlurile de proprietate sunt un bun exemplu în acest sens. Numeroase state derulează proiecte de evidență bazate pe blockchain. Honduras a fost, în 2015, prima țară care a anunțat o astfel de inițiativă, chiar dacă starea proiectului nu este transparentă în totalitate. Georgia a fost țara care a încheiat o înțelegere cu grupul Bitfury pentru elaborarea unui sistem blockchain pentru titlurile de proprietate. Rapoartele arată că Hernando de Soto, un economist de rang înalt și avocat de drepturi de proprietate este cel care supraveghează proiectul. Între timp, Suedia a anunțat că derulează cercetări în legătură cu aplicații blockchain legate de titluri de proprietate.

15. Tranzacționarea stocurilor

Numeroase burse și exchange-uri asigură aplicații pentru utilizarea serviciilor oferite de către acestea. Ca exemple putem aminti ASX (Australian Securities Exchange), Deutsche Börse (bursa din Frankfurt) și JPX (Japan Exchange Group). Cea mai însemnată platformă de tranzacționare de pe piața privată este Nasdaq’s Linq, din motiv că a fost prima care s-a mișcat în acest domeniu. Și Nasdaq a anunțat dezvoltarea unui unui proiect blockchain experimental, pentru votarea prin procură pe bursa de valori estoniană.

Sperăm că prin citirea celor prezentate ai obținut răspunsuri la întrebările tale și te-ai lămurit în legătură cu ce este tehnologia blockchain.

Mai multe articole